.. mi se păreau niște rezoluții foarte reușite și adecvate mie, dar totul intră în rutină..
Dacă ai găsi zilnic acest buchet pe masă, la fel de proaspăt, pregătit pentru tine de un suflet iubitor, ce ai spune..? O dată, de două ori, de zece ori, de sute de ori? Ți-ai lua câmpii, nu-i așa? Ai prefera să nu ai nicio floare pe masă, nicht wahr?
Studiez germana cu un pic de pasiune, fiindcă simt că îmi este aplicabilă și necesară. Mai ales pe viitor, cu drag activând în Cercul de prieteni Bruno Groening. Tot ce este original și de la sursă, este în limba germană. Și de ce să n-o spunem pe a dreaptă, germana m-a atras dintotdeauna, cu cadența ei aparent aspră, brută..
Urmăresc cu mare interes serialul vestit pe Netflix, The Crown.
Intrând în culisele monarhiei dar și guvernului britanic (două instituții complet separate dar care cooperează ..implicit și explicit), îmi dau seama că oameni mici hotărăsc destinele multora, poate nu atât de mici .. morți și răniți, uneori de la simple incidente diplomatice, furie, pasiune, orgolii rănite.
Nu mă așteptam de la acești oameni, să le lipsească o educație de elită, una realmente generală, universală, în afara aspectelor specifice țării lor..
Revenind la propriile-mi oi, adică acele hotărâri importante din subject, stau și mă întreb dacă hotărârile sunt bune sau rele. Cele care imprimă noi obiceiuri de viață și o disciplinare, aș zice. Am zis că voi citi zilnic cele 2 ziceri a longo ale zilei (Omraam Aivanhov și Alan Cohen cu cele 365 gânduri ale fiecăruia, pe zile calendaristice), dar nu mi-a plăcut niciodată rutina. De parcă dacă aș citi zilnic gândurile lor, aș fi automat disciplinată. Apoi, germana zilnic, fără abatere. Nu am reușit, chiar fără abatere.
Oare nu am ales cele mai potrivite mie ..începuturi de obiceiuri sau e mai bine să nu am nicio disciplină, să las viața să curgă firesc, la urma urmei m-am pensionat ..pe bune.. n-am de dat socoteală nimănui, pot să dorm când vreau, să stau noaptea cât vreau, să citesc, să meditez, să văd filme ș.a.m.d. exact când doresc. Pot citi la câteva zile și gândurile din urmă ale filozofilor și inițiaților respectivi, pot studia mai multă germană într-o zi și recupera ce n-am avut chef într-alta, so.. Freedom will eventually prevail, I guess.
Viața intelectuală ocupă, într-un fel, prea mult loc. Fac și un minimum de exercițiu fizic, pentru motan și pentru noi în casă, dar e puțin. Și acum vin și întreb, este puțin în comparație cu cine sau cu ce? Ale cui standarde ar trebui considerate cele mai bune? Stilul lui Robin Sharma, în Ghidul Măreției sau în 5.a.m. adică să fii/devii un performer în domeniu, sau e mai bine cum fac eu? Eu, cum fac? Mai mult sau mai puțin, dar pe ansamblu mă simt mulțumită.
În 24 decembrie, când toți îl așteptau pe Moș Crăciun mi-am pus 3 dorințe mai mari și mai multe mai mici. Cele mari, desigur pentru 2021, erau legate de silueta mea în perspectivă, de scris și de citit. Toate sunt foarte importante pentru mine și starea mea de spirit. Fiecare dintre ele este, într-un fel, thee most important, the One. A scrie nu se referă la acest blog ci la ceva serios și determinat. Ținta romanul sau piesa de teatru, în cele din urmă. Cititul se referă tot așa, profesional, devorat cărțile ca pe vremuri, so to say. Iar silueta ..dacă mă întorc la cea din 2016, ar fi absolut minunat, cu condiția neechivocă să nu mai am niciun fel de derapaje, fiindcă întoarcerea din drum semnifică în mod automat ++ față de ce fusese un maxim anterior (A bons entendeurs, salut ici!)
Voi mai exersa probabil cu scrisul, pe aici, și zilele următoare. Ca de obicei, nu promit nimic :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu